Aceasta pagina a fost realizată de Panic.......
Album Foto --------------Membrii--------------Obiceiuri--------------Concluzii--------------Contact--------------Clipuri
Momentan situl este în construcţie
Aceasta pagina a fost realizată de Panic.......
Ansamblul folcloric "Miotiţa"
BISTRA MUREŞULUI
____La ieşirea din defileul Topliţa - Deda, la poale de Călimani şi Scaunul Domnului se află localitatea Bistra Mureşului, aşezare unde cu ani în urmă mi-am început munca de apostolat în domeniul învăţământului.
____În 1969, împreună cu formaţia mixtă de dansuri a căminului cultural din Logic, instructor fiind, am reprezentat judeţul Mureş la Concursul Naţional al Cântecului şi Jocului de la Bucureşti. Am avut bucuria de a ne situa pe locul I. De aici s-a născut ideea punerii pe picioare şi în Bistra Mureşului a unei formaţii mixte de dansuri. Începutul a fost mai dificil pentru că eu aduceam cu mine dansuri care aici nu se jucau, nu erau cunoscute: Bărbuncul, Rara, De-a lungul se juca şi aici dar nu cum îl ştiam eu, Învârtita de asemeni.
____Au urmat săptămâni, luni, ani de muncă dar au urmat şi momente de bucurie. Aveam o suită mixtă de dansuri deosebită care creştea mereu ca valoare. Am găsit aici în lada de zestre a localnicilor obiceiuri pe care oamenii locului le ştiau, dar în scenă nu au fost puse; cum ar fi Turca şi Chemătorii pe care modelându-le, prelucrându-le şi garnisindu-le le-am dat o temă folclorică aparte. Vestea că în localitatea Bistra Mureşului există o bună formaţie de dansuri şi obiceiuri de iarnă (Turca), au trezit interesul celor de la Centrul de Cultură Mureş. Am fost vizionaţi, le-a plăcut şi în 1975 am făcut prima ieşire în lumea bună! "Festivalul de datini şi obiceiuri laice de iarna" de la Sighetul Marmaţiei. Un an mai târziu am pus în scena şi dansurile locale bărbăteşti: Bondreasca, Gătejul, Sărba rară, Căluşarul, Raţa, Ruşca. Cu aceste dansuri am reuşit să-i atrag în suită şi pe cei puţin mai în vârstă. Cu aceştia şi cu formaţia mixtă de dansuri urcam în 1976 pe Muntele Găina unde la "Târgul de fete " am luat locul I. Drept recompensă, Comitetul de Cultură al Judeţului Mureş, un an mai târziu ne trimitea pe litoralul românesc cu obiceiul folcloric "Turca". Menţionez că în anul 1978 reprezentam judeţul Mureş la Festivalul "Cântecele Oltului", unde cu obiceiul folcloric "Chemătorii" obţineam Diploma Specială a Juriului pentru autenticitate. În juriul acestui festival se aflau pe atunci personalităţi importante ale folclorului românesc: prof. Mihai Pop, Vasile Dinu, prof. Gheorghe Diaconu şi marele coregraf Sever Tita.
____Pentru ca tăim într-o zonă de munte şi în sat erau mulţi oameni care lucrau în pădure cu fierăstrău, secure, ţapină, am creat şi pus în scenă dansul tematic "Ţapinarii". Acest dans tematic a fost filmat şi dat pe postul de televiziune de domnul Ioan Florea, parţial, şi în întregime de domnul Adrian Păunescu.
____Au urmat apoi Festivalul de la Balvanyos, Jocul Fecioresc din Transilvania - Cluj - Menţiune (1981), Festivalul Naţional de la Mediaş - etapa republicană - Dansul ematic "Ţapinarii" - Locul I (1982). În acelaşi an, la Festivalul "Bucuria Muncii " de la Ploieşti cu "Ţapinarii", concurând cu 29 case de cultură din Ţară, am obţinut locul III. După un an, 1983-1984, cu acelaşi dans tematic "Ţapinarii" eram laureaţi ai Festivalului Naţional "Cântarea României". Vom participa în 1984 la un alt festival deosebit ca încărcătură folclorică şi nu numai, Festivalul "Cântecele Munţilor" de la Sibiu, ocupând locul II, dar unde am avut de înfruntat 40 de formaţii în fruntea cărora se aflau Junii Sibiului. La 16 octombrie 1985, "Cântarea României" - ediţia a V-a, etapa republicană - Premiul I "Colectivului de Obiceiuri Folclorice". Şi iată cum cu un an mai târziu, în 1986, din neglijenţă, neştiută sau o prea mare încredere în trupă, la Festivalul "Veşnic Pădurile Cântă" - Câmpulung Moldovenesc, în loc să mergem cu "Ţapinarii", cum ar fi fost firesc, am prezentat în festival doar obiceiul folcloric "Chemătorii" şi am luat doar locul II. Numai că un an mai târziu eram din nou laureaţi ai Festivalului Naţional "Cântarea României", de data aceasta cu "Ţapinarii".
____Am participat desigur şi la festivaluri pe plan judeţean: "Flori Dalbe Flori de Măr", "Jocul din Bătrâni", "Cântă Strună şi Răsună".
____Şi a fost să fie Brăila - 1989 - 15, 16, 17, 18 Decembrie "Festivalul de Colinde Laice de Iarna". Aici am trăit clipe de neuitat: "agonie şi extaz", încântând publicul atât cu minunatele noastre colinde dar mai cu seamă cu cântecele noastre de suflet: Noi suntem români, Hai să-ntindem hora mare, Aşa-i românul, Treceţi batalioane române Carpaţii, Pe ale noastre vechi meleaguri.
____Din 1990 - 2002, formaţia va participa la diferite festivaluri şi acţiuni doar pe plan judeţean, abia în anul 2002, în zilele de 24, 25 august, Ansamblul Folcloric "Chemătorii" participă la Festivalul Interjudeţean "Nunta Zamfirei" de la Bistriţa. Această ieşire a fost de bun augur. În primul rând am întâlnit oameni care preţuiesc în mod deosebit folclorul şi care pun suflet în menţinerea autenticităţii şi creşterii valorii acestuia.
____Am întâlnit apoi aici pe cel care pentru noi cei din Bistra Mureşului a însemnat drumul spre alte "lumi". A însemnat confruntarea cu alte culturi, pe plan folcloric vorbind - domnul preşedinte al Comitetului Grupurilor Folclorice din România - prof. Dorel Cosma. Domnia sa va fi cel care ne va înlesni ieşirea la Festivalul Internaţional din Italia "Di Pentecoste" (De Rusalii), unde Ansamblul Folcloric din Bistra Mureşului, primind între timp numele de "Mioriţa" şi reprezentând România la acest festival a obţinut Locul I (iunie 2003). Reuşita din Italia ne-a deschis gustul ieşirilor peste hotare şi a fost să fie şi Festivalul "Întâlnirea Popoarelor şi Cultura Lor" din Croaţia - august 2003.