Album Foto--------------Membrii--------------Obiceiuri--------------Contact--------------Clipuri

 

Concluzii

____După evenimentele din decembrie 1989, s-a acreditat ideea că prăbuşirea statului totalitar va determina revigorarea satului românesc unde vor renaşte în integralitate forţa şi valorile sale tradiţionale. Dar n-a fost sa fie aşa.

____Imediat după revoluţie o parte din produsele culturale care compuneau tradiţia au fost puse în paranteză, fără să se aibă în vedere că multe din acestea făceau parte din tezaurul de valori al poporului român. În prezent în mediu sătesc trăiesc din ce în ce mai puţini indivizi în al căror comportament se recunoaşte faptul că sunt călăuziţi de valori ce s-au plămădit şi s-au perpetuat în cadrul culturii populare tradiţionale. Ţăranii care mai păstrează aceste "reminiscenţe" sunt în vârstă, prea mult îmbătrâniţi pentru a-şi putea afirma voinţa de a revigora cultura tradiţională. Unele aşezări sunt într-o continuă depopulare - (fac referire la aşezările rurale). Trăirea şi spiritul tradiţiei în viaţa de zi cu zi a satului, obiceiurile, ceremonialele, strigăturile, horele din vatra satului nu mai au vigoarea caracteristică perioadei interbelice. Toate aceste fapte de viaţă au devenit relicve care sunt evocate de unii săteni mai luminaţi.

____Ţăranul zilelor noastre nu mai vrea să-şi ducă existenţa aşa cum o concepeau şi o trăiau înaintaşii lui.

____Este de admirat totuşi că ţăranii înşişi au pregătit şi pus în act transformarea folclorului şi a obiceiurilor ceremoniale din fapte de viaţă practicate în viaţa comunităţilor săteşti şi a individului în fapte de scenă; în acest mod asigurându-le perpetuarea. De fapt acesta este drumul pe care-l parcurg producţiile de expresie etnografică cu valenţe estetice, de la fapte de viaţă, ca spectacol ca produs de scenă.

Inapoi la pagina principala